Anca Negru: Motivul pomului vieţii la Emil Cioran în „Îndreptar pătimaş“

Cartea „Îndreptar pătimaş” debutează şi se încheie cu o meditaţie profundă, paradoxală şi în consecinţă tipic cioraniană asupra Pomului vieţii ca simbol şi imagine biblică, pe de-o parte, pe de alta ca motivaţie a cunoaşterii adamice a binelui şi a răului, o cunoaştere prin discernământ şi o luptă pentru libertate absolută echivalentă cu egalizarea Dumnezeirii însăşi în omniscienţă („Îndreptar pătimaş”, editura Humanitas, 1991, Bucureşti, p. 9: „Cu râvnă şi amar cercat-am să culeg roadele cerului şi nu am putut. Ele se înălţau spre nu ştiu ce alt cer, când mâinile le înfruptam în rodnicia lor.”).

Există la Cioran o puternică nostalgie a păcatului originar, o melancolie a fructului oprit odată cu nevoia electrizantă de a-l reconsuma (p. 10 „Nu cu sfială şi răbdare ne vom înstăpâni în ce a scăpat strămoşul fatal. Cuget de foc ne trebuie şi ascuţind arme şi nebunii, heruvimii ostili se vor topi de para sufletului nostru”.). >>>>

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: