Ioana Voicilă Dobre: „Bănuţii Lăcrămioarei“

Se apropiau sărbătorile de iarnă şi Lăcrămioara şedea în casă şi uneori se lipea de fereastră aşteptându-şi seara, tatăl de la muncă. Drumul se vedea pustiu, doar vântul îşi făcea de cap. Tatal, obosit apărea mai mereu după ce fetiţa adormea. Urma să împlinească cinci anişori luna viitoare. Mama i-a spus asta şi ea se simţea bine aflând că a crescut cu un an, că e mai mare. Zilele treceau greu şi-a fost o iarnă cumplită atunci. Vântul vâjâia îngrozitor şi fetiţa era agitată mereu. Într-o seară, tatăl ei a fost chemat de vecini să meargă să alunge mistreţii care se pare că au ieşit din pădure, de foame şi stricau grâul pe câmp. A fost şi un vânâtor iar tatăl său avea tractorul cu care fetiţa bănuia că îi duce la mistreţi. La întoarcere a povestit familiei despre isprăvile lor şi ea era tare mândră că s-a întors teafăr. Serile şi le petrecea ascultând cu mama ei la radio, teatrul radiofonic. Avea şi emisiunea ei preferată ,,bună seara ,copii!,, . Era fascinată de vocea caldă care spunea mereu ,, astă seară copii ascultaţi povestea…Era (avea să afle mai târziu), Octavian Cotescu, un mare actor. Aştepta cu nerăbdare să pice seara să-i mai spună o poveste. >>>>

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: