Ioana Voicilă Dobre: „Omagiind pe Adrian Păunescu“

AM CRESCUT

 Lui Adrian Păunescu

 Am crescut în umbra unui gând din copilărie.
M-am hrănit din lacrimile tuturor,
culese de poetul neobosit.
Cartea lui, scripetele fântânii la care vin visătorii.
Ciutura încă se mai miră:

Cum stă cruzimea ascunsă de toleranţă!

___________

A FOST ODATĂ UN OM

 Tu vezi acum, poetul ne-a iubit.
În fiecare vers stă mărturie,
inima lui, care avea să fie
proiecţie a noastră-n infinit.
Şi simţi din nou cum iremediabil >>>>

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: