~Anca Negru: „Libertatea de a suferi“

Lupt din răsputeri pentru cel mai vechi drept al omului. Lupt să mi-l asum, lupt să-l întreţin, lupt să-l consum ca pe un lucru propriu, al meu, numai al meu. Dreptul de a suferi liber, dreptul de a înota prin galaxii de tentaţii, dreptul de a sta mereu în picioare, dreptul de dincolo de nori. Cum trăieşte iubirea în suferinţă, cum de nu striveşte, cum de nu ucide? Tristeţi de vanilie cu flori de salcâm… melancolia se apropie şi se învârte în cercuri concentrice deasupra sufletului, se roteşte constant din ce în ce mai aproape până înghite în mohorâre urma de visare, urma de surâs, floarea zâmbetului. Cât de liber eşti în suferinţă? Poţi râde de necaz, poţi plânge, te poţi lăsa copleşit oricând, dulcea împovărare te străpunge în arcurile şi săgeţile insomniace ale dorului. Dor de o rază jucăuşă, dor de o strângere de mână, dor de un gest sincer, simplu, atât de simplu cât o adiere de aripă a unui fluture. Fluture, tu nu vrei să ai libertatea de a râde? Fluture, tu nu vrei să plângi la sfârşitul zilei când se apropie sfârşitul? Fluture, fluture, fluture… Nu cred să fie ceva mai greu de obţinut decât acest drept. Un om trecea încet prin Ierichon şi a văzut un lepros în drum, gonit de oamenii care locuiau acolo. Nu era trist, nu era supărat, nu era revoltat, se supunea. Omul s-a apropiat cât a putut de el şi l-a întrebat: Nu cumva îţi e frică e singurătate? Nu îţi este frică de moarte? De o moarte crâncenă, o boală cumplită; nu îţi e frică să mori singur? Nu îţi e frică să nu suferi peste puterile tale? Iar leprosul i-a răspuns: De acum, sunt liber să sufăr! Şi şi-a văzut de drum. El îşi câştigase dreptul, luptase, învinsese. Iar eu, căzut în tină, mă afund, mă zbat în bulboane, mă străpung cu suliţe, iar fluturele zboară fericit uitând de sfârşit… uitând mereu de sfârşit. Aş vrea să pot zbura în durere, să mă cutremur în străfunduri şi să înving! Scânteia libertăţii mă atrage, mă încântă, mă adoarme. Cum să înving suferinţa leprei, cum să nu caut vindecare, cum să nu trezesc trâmbiţele şi chimvalele, cum să tac, cum să nu urlu spre văzduh, cum să nu simt intens cu fiecare fibră entitatea sfărâmându-se? Iubirea nu se destramă în durere, iubirea nu se cangrenează în suferinţă, iubirea se înlănţuie de durere, zvâcnind, pulsând în pulsaţiile cicatricilor, pansând şi lecuind răni deschise şi hidoase, ea vede scânteia libertăţii, vede fluturele iubind, vede Ierichonul scăpat de molimă, vede… cum luminile se sting, cum Soarele apune, vede orizontul urmărindu-l pe lepros, îngemănat de căldura albastrului. Vifor, te aşteaptă, bolnavule, arşiţă şi în zgomot de cascade răsună viitorul, iar tu vei visa fluturele în zbor de primăvară liliaceu şi viu uitând de el, uitând de noi. Contururi de nori îl ameninţă cu jalea, poate nu e jale, poate e o fericire mai mare, mai impozantă, poate e libertatea de a respira un alt parfum, de a hoinări în alt câmp, alţi boboci, alte izvoare, o nouă natură… Uită mereu, uită de mine, uită de tine, uită de lepros, uită de sfârşit, e liber să sufere atunci, a învins, şi-a câştigat supremul drept, a intuit că-i trebuie… Melancolia, în cercuri concentrice, te surpă, te mută pe un alt diametru, pe alte raze, le vezi scurgându-se şi întipărindu-se, le simţi înnodându-se şi dezlipindu-se, te simţi liber să vrei, liber să uiţi din când în când, să dansezi în voie cu înnegurările, să adulmeci norii.

ANCA NEGRU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Octombrie 2017
    L M M M V S D
    « Noi    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou