~Anca Negru: Timpul şi spaţiul epifanice în „Secretul Doctorului Honigberger”, de Mircea Eliade

„În Jurnal ca şi în câteva texte, am comentat ceea ce aş îndrăzni să numesc concepţia mea despre literatura fantastică. Şi care se deosebeşte, bunăoară, de cea a romanticilor germani, a lui Edgar Allan Poe sau  a lui J. L. Borges… Destul să amintesc că e solidară cu concepţia mea despre gândirea mistică şi universurile imaginare pe care le fundează, universuri paralele lumii de toate zilele şi care se disting în primul rând printr-o altă experienţă a timpului şi a spaţiului”. (Mircea Eliade, Paris, 23 septembrie, 1980)
Dimensiunile concepţiei despre timp ale lui Mircea Eliade se contopesc devenind din separate ca timp obiectiv, timp subiectiv (condensat sau dilatat, în manieră bergsoniană) şi timp epifanic în uniune sintetică, o viziune mixtă, dar în perfectă simbioză cu perspectivele multiforme umane.

Timpul epifanic este timpul revelatoriu, reprezintă trecerea în atemporalitate, ieşirea din devenire şi alterare momentană, timpul devine fixitate pentru subiectul care suportă epifania.

Timpul epifanic este timpul religios prin esenţă şi substanţă, este reductibil la zero, nu mai susţine curgerea, efemerul se dislocă şi dizolvă într-o mareee nemuritoare ce converge cu atingerea culmii sacralităţii de către omul iniţiat.

În „Secretul Doctorului Honigberger”, Eliade subliniază tridimensionalitatea temporală, concepând pentru sine şi pentru Doctorul Zerlendi o astfel de „ieşire din timp” sau mai degrabă de intrare şi/sau persistare în timp epifanic: „Pentru întâia dată am putut verifica personal ieşirea din timp. Căci deşi spiritul rămânea activ, trupul nu mai participa la curgerea timpului. Înainte de a-mi provoca transa, mă bărbierisem şi, după treizeci şi şase de ore, obrazul meu era tot atât de neted ca în clipa când cădeam în transă”. (p.43, Editura V-V Press)

Pentru sine Eliade construieşte o trecere în timp epifanic odată cu lectura iniţierii şi mărturia iniţiatului, Doctorul Zerlendi, simbolizând o intrare în timpul spiritual al revelaţiei şi o încetare a devenirii temporale umane laice: „- Vorbeşte de Arnica, şopti ea înspăimântată.

Dar, a murit de cincisprezece ani, Arnica, exclamă Smaranda.” (p.55)

Spaţiul epifanic preia funcţiile timpului obiectiv şi ale devenirii, este în continuă curgere şi schimbare, un soi bizar de contrariu al spaţiului real-obiectiv, cu toate acestea este un spaţiu, probabil, cu o viteză uluitoare de alterare şi dovedeşte o mobilitate ieşită din comun: „Lucrurile păreau ca şi cum ar fi curs necontenit, fără ca profilul lor să se altereze totuşi prea mult. […] Lucrurile, de fapt, curgeau unele mai încet, altele foarte repede, dar îţi este peste putinţă de spus de unde curg ele şi prin ce proces miraculos substanţa lor nu secătuieşte printr-o asemenea revărsare peste marginile lor fireşti.” (p.32)

Spaţiul epifanic, ca şi timpul epifanic, primeşte o ordine şi o legitate „cu totul contrarie” (p.42) decât dimensiunea real-obiectivă a lui. Obiectele îşi schimbă formele, culorile şi esenţele, alterându-se într-o lume nouă obiectuală ce prinde viaţă, dar o viaţă cu totul diferită de cea terestră, o viaţă a spiritului din ele: „Obiectele solide i se păreau inconsistente şi viceversa ‚vidul’ îi făcea impresia că e ‚plin’, iar obiectele dense i se păreau vacue”. (p.42)

Timpul şi spaţiul epifanice devin consubstanţiale şi complementare în acelaşi timp, deşi nesubstituibile, formează o lume, sau mai exact, coordonatele lumii spiritualului mistic, o lume a nevăzutului, o lume în care „Shambala egal Agarttha egal tărâmul nevăzutului”, o lume în care prin asceză şi tehnice yogice sau oculte, de pildă, se poate transgresa, nu fără obstacole şi iniţieri etapizate. Aceste două coordonate în sensul lor real-obiectiv, în viziunea lui Eliade, pot fi eliminate sau anihilate de către iniţiat, iar odată depăşite „tărâmul nevăzutului” poate fi dobândit şi asimilat stărilor conştiinţei şi spiritului uman transcendental.

ANCA NEGRU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • August 2017
    L M M M V S D
    « Noi    
     123456
    78910111213
    14151617181920
    21222324252627
    28293031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou