~Const. Miu: „Propensiunea pentru naraţiune“

Grija unor profesori  – pretinşi mentori ce dau girul creaţiilor literare ale unor elevi cu înclinaţii spre creaţie literară  e de înţeles. Numai dacă notaţiile lor – de pe coperta a IV-a a cărţilor micilor condeieri – sunt şi sincere…

Am mai spus şi cu alte ocazii că profesorul Tudor Opriş   „pozează” în aşa-zisa autoritate supremă, care certifică  genialitatea tuturor membrilor Cenaclului Săgetătorul, iar sub această  mască ascunzându-se un bătrânel căruia îi place frazeologia bombastică, pe care o aşterne cu nonşalanţă pe coperta a IV-a a cărţilor membrilor cenaclului mai sus menţionat, comunicându-se de fapt, fără a comunica mare lucru în legătură cu scriitura autorilor pe care el îi ridică în slăvi.

Iată, de pildă, un pasaj (desigur, notat pe coperta a IV-a ), unde perorează despre cartea Dianei Georgiana Dogaru – Pufuleţ & Ciufulici (Editura Univers Ştiinţific, Bucureşti, 2009): „Proza pe care o scrie nu copiază nici un clasic şi nu are nimic comun cu literatura mimată de maturi şi bunicuţe pentru copii şi acceptată de o sterilă Uniune a Scriitorilor şi de mulţi editori negustori, ci o literatură autentic ludică, scrisă de copii pentru congeneri contemporani cu care se identifică prin preocupări, sensibilitate, imaginaţie, gândire şi limbaj.” Aşa cum se exprimă prof. Opriş, din fragmentul reprodus reiese faptul că bunicuţele reprezintă o categorie distinctă faţă de maturi, dar mai ales, prin ambiguitatea frazei , se înţelege că autoarea ar copia „o literatură autentic ludică”. Recitiţi fraza şi veţi observa că lipseşte un verb: „Proza pe care o scrie nu copiază nici un clasic (…), ci [este] o literatură autentic ludică…” Dar să lăsăm pretinsul mentor, să mai facă exerciţii de exprimare, până la următoarea cartea a vreunui protejat al său, pe care-l va scoate la rampă, dându-se de ceasul morţii – cum procedează de fiecare dată – că e genial copilul şi inconfundabil…

De la primele pagini ale cărţii Dianei Georgiana Dogaru, se remarcă  lesne propensiunea pentru naraţiune, iar titlul fiecărui capitol rezumă etapele „poveştii” lui Pisicel şi a prietenilor săi – Pufuleţ şi Ciufulici.” Povestea” are două secvenţe mai importante: peripeţiile prin care trec cei doi prieteni, spre a-i procura medicamente amicului Pisicel, care neastâmpărat fiind, s-a îmbolnăvit, precum şi pregătirile şi confruntarea dintre cei trei năzdrăvani (cărora li se alătură domnul Hoinărel – un şoarece nostim –, ca şi alte animăluţe) şi pisica domnului Nicolici, în dorinţa lor expresă de a şterpeli, în lipsa stăpânului, un cub de gheaţă din congelator.

Rod al lecturilor „în domeniu” este şi felul cum autoarea ştie să ţină trează curiozitatea cititorilor, evitând în felul acesta monotonia lecturii. Iată, la sfârşitul capitolului 8, ea înseamnă cu sinceritate: „Citiţi capitolul care urmează, deoarece o să vă ţină curiozitatea trează.” (p. 38). Iar prima frază a capitolului următor are rolul unei captatio benevolentiae: „Copii, părinţi şi bunici, trebuie să mă ascultaţi, citiţi acest capitol, fiindcă nu o să regretaţi.” (p. 40).

Implicarea în naraţiune şi participarea afectivă la „povestea”  depănată conferă sfătoşenie din partea autoarei, fapt ce transpare din turnura moralizatoare a finalului capitolului 17: „Dar din ce s-a întâmplat, oare ce-au avut de învăţat? Că trebuie să fim buni, nu să ne batem ca nişte nebuni.” (s. n., p. 78).

Dincolo de folosirea excesivă a diminutivelor (ducând la construcţii pleonastice: „copăcei mici”, „copilaş mic”), sunt îngrijorător de multe cacofonii, pe care, la o lectură atentă, mentorul autodenunţat ar fi trebuit să le sesizeze şi să-i recomande autoarei a le evita:

„De când a orbit zilele le-a zăpăcit.” (p. 18);

„Ce tot vă văicăriţi?” (p. 35);

Numai doctorul putea să reuşească ca talaşul să i se dezlipească.” (p. 42);

Dacă  tot clamează dl Opriş că autoarea inovează,  „propunânsu-ne o formulă originală de prozopoezie”, ar fi putut lesne evita cacofonia din citatul reprodus ceva mai sus, prin renunţarea la prepoziţia ca, în felul acesta accentuându-se muzicalitatea frazei, cadenţa acesteia. Iată ce firesc s-ar fi auzit o asemenea frază prin omiterea cacofoniei, dacă tot făcea referire acelaşi profesor la faptul că frazele autoarei sunt „nu numai lecturabile, dar şi recitabile”: „Numai doctorul putea să reuşească talaşul să i se dezlipească.”

„Diseară, Domnul Nicolici ouăle le vrea.” (p. 45);

„…şi s-a gândit că cubul de gheaţă trebuie luat.” (p. 77);

„…s-a gândit să-i primească cu căldură.” (p. 108);

„Au plecat duminică cu Cotcodou să ia rechizite.” (p. 109) – s. n.

În dorinţa sa de a epata, că doar este propunătoarea unei formule originale de prozopoezie, autoarea foloseşte pentru rimă (în titlul capitolului 19) o construcţie argotică, încât se ajunge la rimă de dragul rimei: „Taraba le-a fost de folos, cu cei 15 lei s-au scos.” (s. n., p. 83).

Mai grav e că Diana Georgiana Dogaru face o greşeală de sens, impardonabilă, chiar în titlul primului capitol: „În iulie a început un potop de necrezut”. Entuziasmat peste măsură de inovaţia protejatei sale, să fi omis dl Opriş să-i spună acesteia că potop nu e totuna cu sensul cuvântului caniculă? Noi credem că nici nu a citit cartea (fie şi în manuscris), ci s-a dat peste cap când a văzut găselniţa cu rimele! „Povestea” lui Pisicel şi a prietenilor săi începe cu un amănunt climateric: Dacă îmi aduc bine aminte, pot spune că era o zi de iulie fierbinte.” (s. n.). Şi atunci, de unde potop, că nu se menţionează în naraţiune a fi căzut un strop de ploaie!?

Dacă  n-am fi evidenţiat şi aceste minusuri (care pot fi remediate), am fi încurajat autoarea către o suficienţă păguboasă, având în vedere că e la începutul carierei sale scriitoriceşti. Nu prin fraze bombastice se încurajează mai cu seamă tinerii, afişaţi de şa-zişi mentori ca scriitori gonflaţi, ci arătându-le că scriitura lor e perfectibilă.

Prof. Dr. CONST. MIU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • August 2017
    L M M M V S D
    « Noi    
     123456
    78910111213
    14151617181920
    21222324252627
    28293031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou