Mihai-Andrei Aldea: „Au murit ardelenii…?“

„Au murit ardelenii”, încheia cineva o discuţie în care ne plângeam de anumite lucruri. Au murit ardelenii, spunea el, dar nu ştiu sigur dacă era întrebare sau afirmaţie. Oricum, era cutremurător, mai ales că nu spunea degeaba ceea ce spunea. Într-adevăr, am avut de curând un semn teribil că ardelenii nu stau bine.

A fost emisiunea „Mari Români” pe TVR1. Bună, rea, nu contează: a fost. Şi au votat Români din toată ţara. Şi eu am votat. Au votat şi prieteni de-ai mei. Alţii, nu. După cum a vrut fiecare. Au ieşit 100 cu mai multe voturi, apoi 10, apoi Ştefan cel Mare şi Sfânt. Bine. Dar… – aici e durerea! – între primii 10 nu se găseau nici Avram Iancu, nici Horea sau Cloşca şi, cu atât mai puţin, Pintea sau alţii dintre marii eroi ai Neamului pe care Ardealul ne-am fi aşteptat să-i aşeze la loc de cinste. Avram Iancu apare abia pe locul 35!!! Horea, nu există în „Top 100”!!! Mai trist este că, mai presus de Avram Iancu, în top apar Iuliu Maniu şi Iuliu Hossu.

Care este diferenţa?

Ce a făcut Avram Iancu?

Avram Iancu a salvat Neamul Românesc într-un moment de maximă primejdie. La 1848 revoluţionarii masoni unguri înglobaseră Transilvania şi lansaseră campania pentru trecerea forţată a tuturor Românilor la maghiarism, după modelul trecerii forţate la greco-catolicism în sec. XVIII. Avram Iancu a condus pe moţii din Apuseni care, fără pregătire militară, au învins armata ultra-pregătită şi foarte bine înarmată a Ungariei în mai multe lupte memorabile. Chiar şi femeile moţilor le-au tras în acei ani câte o bătaie bună „eroicilor militari maghiari” care – după cum o vor face de multe ori – atacau cu puşti şi tunuri satele româneşti întâlnite. Dacă Avram Iancu nu ar fi condus războiul din Apuseni din 1848-1849, Transilvania ar fi fost distrusă, fiind înglobată Ungariei iar Românii de aici, ca şi cei din Banat, Crişana şi Maramureş, maghiarizaţi. În locul Imperiului Habsburgic, urmat apoi de cel austro-ungar, am fi avut o Ungrie şovinistă până la extremul extremului, întinsă de la Marea Adriatică la Carpaţi. Între aceasta şi Rusia – pentru a nu mai vorbi de duşmanii din sud – Muntenia şi Moldova nu ar mai fi avut nici un viitor. Nici Românii. Nici România.

Ce a făcut Iuliu Maniu?

Politică, în primul rând, iar asta spune multe pentru oricine ştie cât de capabili au fost totdeauna politicienii noştri. Dar au existat şi excepţii, atât pozitive – foarte rar – cât şi negative. Deci, ce a făcut deosebit Iuliu Maniu? Ei bine, Iuliu Maniu a condus Partidul Naţional din Ardeal, partid care – în ciuda basnelor (adică minciunilor) propagate astăzi – a luptat împotriva unirii cu România, pentru o autonomie a Transilvaniei în cadrul Ungariei, Austriei sau altei coaliţii extra-româneşti. Ca un suprem argument al necesităţii de a sprijini Austro-Ungaria chiar şi împotriva României, Iuliu Maniu s-a înrolat voluntar în armata imperială, gata să tragă în Românii din Regat. Avea, de altfel, alături, pe Alexandru Vaida-Voevod şi Ştefan Cicio-Pop care, ca vaşnici „români”, făceau cu ou şi cu oţet pe Românii regăţeni care luptau pentru eliberarea fraţilor oprimaţi.

Ce a mai făcut Iuliu Maniu?

În 1918, la Alba Iulia, Iuliu Maniu şi apropiaţii lui au respins unirea cu România şi când forţaţi de Românii ardeleni – pe care se făceau că-i reprezinta – au acceptat-o, au făcut-o cu nenumărate rezerve şi pertractări. De asemenea, Iuliu Maniu a refuzat să participe la încoronarea de la Alba-Iulia şi timp de cinci ani a făcut campanie de partid împotriva unirii, declarând vremurile asupriri ungureşti ca „stări fericite„. Stări fericite, în care purtarea tricolorului românesc ori simpla lui deţinere – în casă! – îţi aduceau cel puţin bătaia jandarmilor unguri, eventual asezonată cu ceva violuri, dacă nu direct puşcăria sau împuşcarea. Stări fericite, în care pentru a nu uita că sunt nişte „împuţiţi de valahi”, copiii Românilor erau bătuţi de profesorii unguri în faţa clasei şi puşi pe coji de nucă. Stări fericite, în care maghiarizarea numelor era politică de stat, iar folosirea limbii materne era considerată act de ostilitate sau chiar de trădare faţă de acelaşi binevoitor stat. Cu adevărat, stări fericite atât pentru Satana cât şi pentru slujitorii lui.

Ce a mai făcut Iuliu Maniu?

A organizat o vicleană şi îndelungă mişcare pentru impunerea Concordatului cu Vaticanul semnat în 1927 şi ratificat de România doi ani mai târziu, de guvernul… Iuliu Maniu. La complot au participat mulţi, dar „naşul” mişcării a fost Iuliu Maniu. Acest Concordat, unul dintre cele mai ruşinoase acte din istoria României, consfinţea printre altele desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice şi transformarea ei într-un rit romano-catolic şi furtul unor imense averi care aparţineau fie statului român, fie Românilor ardeleni, fie Bisericii Ortodoxe (un fel de confirmare după Marea Unire a jafurilor catolice din secolul XVIII).

Ce a mai făcut Iuliu Maniu?

Printre alte bunătăţi, a furat documentul Aliaţilor – inclusiv al Moscovei – prin care se acceptau condiţiile cerute de Antonescu! Aceste condiţii garantau, printre altele, integritatea naţională şi, totodată, salvau România de invazia sovietică. În acelaşi timp, Iuliu Maniu convingea pe Mihai I – cu ajutorul lui Ică Antonescu – de faptul că Aliaţii ” nu vor accepta niciodată cererile Mareşalului„, motiv pentru care s-a organizat şi înlăturarea acestuia. Din acea clipă Moscova s-a simţit liberă de respectarea tratatului abia semnat, a înglobat Basarbia, nordul Bucovinei şi Herţa – a căror libertate Antonescu o obţinuse! – a ocupat România şi a pregătit o conducere integral ungurească a Transilvaniei, schimbată de Stalin în ultima clipă cu „Regiunea Autonomă Maghiară” şi alte bunătăţi similare.

Iată, în linii mari, ce a făcut Iuliu Maniu. Cei care se îndoiesc pot citi stenogramele Marii Uniri de la Alba Iulia, memoriile lui Octavian Goga sau chiar presa maghiară de epocă, ce a salutat cu entuziasm de multe ori „performanţele” lui Iuliu Maniu în săparea şi lovirea României.

Ce a făcut Iuliu Hossu?

Puşcărie pentru Vatican.

Nu pentru România, nu pentru Hristos, nu pentru Dumnezeu. Pentru Vatican. A fost, desigur, un mare uniat, un mare luptător pentru unirea cu Vaticanul, cu Papa de la Roma. Dar nu a făcut nici un bine României, decât dacă se consideră că sprijinirea Vaticanului, unul dintre cei mai vechi duşmani ai României, poate fi un bine.

Cu toate acestea, atât Iuliu Maniu cât şi Iuliu Hossu au fost puşi pe listă înaintea lui Avram Iancu. Dar este singurul nedreptăţit ? Aşa cum am spus, Horea, Cloşca şi Crişan nici nu apar. Părintele Iosif Trifa, prin care Dumnezeu a lucrat o mişcare de trezire a conştiinţelor la nivelul întregii Românii interbelice, este aşezat şi mai jos în listă. Apare în schimb Matei Corvinul, un trădător al neamului său şi mare rege al Ungariei, cel care s-a făcut vinovat de genocidul din Moldova lui 1467, când au fost ucise până şi femeile însărcinate întâlnite. Lipseşte însă Pintea Viteazul, aşa cum lipsesc şi Visarion Sarai, Oprea, Sofronie şi alţi martiri ardeleni. Chiar şi părintele Dumitru Stăniloae, cel mai apreciat teolog român peste hotare, cunoscut acolo unde nu au ajuns numele altor feţe bisericeşti, indiferent de apartenenţa lor confesională, se află jos de tot pe listă, pe locul 74, aşa cu tot spre coada listei se află şi Arsenie Boca, părintele care, la vremea sa, cutremura nu doar Ardealul, ci şi celelalte plaiuri româneşti şi care se află pe lista de viitoare canonizări ale Sfântului Sinod al BOR. Şi câte nume mai lipsesc! Nici măcar Octavian Goga nu mai este iubit de ardeleni cât să ajungă acolo unde au fost căţăraţi Bulă şi alţii asemenea acestuia.

Dar, dincolo de orice alte nume, ne reveneau – în tristă discuţia noastră – numele cele mari ale lui Avram Iancu, Horea şi Cloşca. Primul, rămas în urma unor oarecari şi chiar în urma unor ne-români. Ceilalţi, cu totul lipsă, uitaţi cu desăvârşire de cei pentru care au sacrificat absolut totul, de la avere şi familii la propria viaţă. Uitaţi de ardelenii lor, pentru care atât au suferit, pentru care atât s-au jertfit. Cum să fie aşa ceva cu putinţă? Cum să-i uite, tocmai ardelenii, pe cei care sunt cel mai deplin simbol al Transilvaniei, lacrima ei de foc, glasul ei de jale, braţul său puternic? Cum i-au uitat ardelenii pe Avram Iancu şi Horea, pe Cloşca şi Crişan?

Şi îmi spunea interlocutorul meu: „Părinte, nu cred că ardelenii i-au uitat. Nu aveau cum. Alta-i treaba: ardelenii, au murit…
MIHAI ANDREI ALDEA

2 răspunsuri to “Mihai-Andrei Aldea: „Au murit ardelenii…?“”

  1. interesant
    in fine un roman care este cult si este si patriot.
    Ardelenii nu prea se cunosc pe sine si trecutul lor. au un trecut glorios dar un viitor incert

  2. Cred că ar trebui să mai citeşti istorie… Card. dr. Iuliu Hossu, a fost o personalitate nu prin faptul că era Greco-Catolic. A fost un mare patriot o figura centrala care toată viaţa nu a facut altceva decat să lupte pentru „unitatea poporului Roman”. Mai întâi pe front ca preot, apoi meritele i-au fost recunoscute şi prin faptul că el din însarcinarea Marelui Sfat Naţional Român, a dat citire Declaraţiei de la Alba Iulia, actul de unire a Transilvaniei cu “Ţara Mamă”… asta se întampla în 1918 iar în 1948 să fie trimis în inchisoare… primul-ministru de atunci al regimului communist Petru Groza, i-a oferit funcţia de mitropolit al Iaşilor, el a refuzat alegand să sufere alaturi de cei care au facut ca Romania interbelică să stralucească plină de glorie. Nici Partiarhul Iustinian şi viitorul Partiarh Teoctist nu l-a ocolit, bine ştiind că Biserica Ortodoxă a colaborat cu regimul comunist, el le-a spus că ştie ce înseamnă cu adevărat un bine pentru romani. Autorităţile au fost de acord să plece la Vatican pentru a primi de la papa distinctia de cardinal, dar el a refuzat deoarece nu mai putea să revină înapoi şi astfel a ales mai bine sufere alaturi de poporul său…

    ca recomandare aş putea să-ţi propun să viyioneyi filmul documentar „Iuliu Hossu şi Marea Unire” un episod din „Memorialul Durerii” realizarea impresionantă a d-nei Lucia Hossu Longin care a luat foarte multe premii naţionale şi internaţionale…..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • August 2017
    L M M M V S D
    « Noi    
     123456
    78910111213
    14151617181920
    21222324252627
    28293031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou