~Carmen Tania Grigore: „Expresii de dragoste“

EXPRESII DE DRAGOSTE

Sfâșii cerul de dor

de tăcere

de frică

luna e gata să lăcrimeze

în fereastră

invocând numele tău

––––––––

te caut cu o certitudine

egală cu noaptea

primei noastre contopiri

––––––––

nu o să mai plec niciodată

din această singurătate

în care m-ai celebrat

––––––––

îmi vine să îmi arunc trupul

ca pe un bănuț

în sudoarea amintirilor.

_____________

CERUL DIN OCHII TĂI

Inima mea este o poartă

fără zăvor

se scutură de pe margini rugina

––––––––

mă trece chiar acum un orb

întrebându-mă de nuanța

ochilor tăi

––––––––

cum aș putea să-i explic

că am sacrificat o icoană

în schimbul unui cer transparent?

_______________

CONŞTIINŢA PERCEPŢIEI

 

Căutător de perle cum ești

te strecori în carnea mea

prin ochiuri de sârmă

––––––––

nodurile îmi țin respirația

aproape de buze

––––––––

e dureros să ai

conștiința percepției –îți spun

––––––––

te simt atât de tulburător

când atingi epava strigătului

memoria de mireasă

și plexul solar

încât mi-e teamă

că vei descoperi întâmplător

iadul din mine.

__________

DESCATUŞARE

 

Degetele tale

sunt ca un mănunchi

de clepsidre

cu fiecare mângâiere

am senzația

unei decantări senzoriale

din care doar

duhul sărutului

m-ar putea tulbura

––––––––

uneori atingerea ta

mă străbate

ca o fibrilație

alteori ca o siderală

urmă de melc

––––––––

de fiecare dată însă

respirația ta

este sinonimă cu

descătușarea.

___________

DOAR FOAMEA DE O RODIE

 

Toate aceste gânduri

mă cuprind ca o iederă încinsă

umărul aburește

un dor interzis

amurgul ascute săbii de ceață

și mână ecouri

prin pădurea de griji

––––––––

precum o culoare

desprinsă din noapte

se împrăștie clipa

dependentă de somn

––––––––

eu tac ascunsă

în iarba amară

––––––––

doar foamea de-o rodie

m-ar putea convinge

să intru în trupul

scuturat de buze și ochi

––––––––

adormită-n țărâna

părăsită de cruce

un suflu sistolic îmi întoarce

vârsta pe dos.

___________

DOR PESTE DOR

 

Împotmolit printre stele

gesticulezi neputința

îmi dai de înțeles

că îmi vei telefona în curând

îmi ceri să rămân

la celălalt capăt de lume

oricum drumul spre nicăieri

mă dezarmează

––––––––

îmi pierd cu fiecare oftat

vârfuri de lance

și devin

tot mai vulnerabilă

la ideea de îmbrățișare

 

inima îmi sare din piept

și foițele ei sunt purtate de vânt

se lipesc de retină

dor peste dor.

_____________

FRUCTUL DE SARE

 

Poftesc la un  fruct de sare

răscopt până

devine miraj

ca orice mireasă

mi-e teamă să mușc

din  culoarea ochilor tăi

––––––––

se umflă o voce

în mine

mă strigă cu unduiri de poet

inevitabil el mă seduce

când îți șoptesc că mi-e dor

––––––––

atârn de lacrima clipei

cu trupul împrăștiat în suspine

––––––––

ruga îmi zboară circular

prin etaje de foc

noaptea aceasta e albă

cum albă e sarea  buzelor tale.

____________

GEST HIERATIC

 

Livezile au rămas neînflorite

crengile au tremurat

când le-am atins

verdele platonic

aș fi putut să te caut

dar pașii s-au retras obosiți

de la pomul cel lăudat

––––––––

în urma mea frunzele șopteau sibilinic

accelerându-mi respirația

––––––––

mi-am strâns degetele

până când singurătatea

mi-a transpirat în palmă

licăreau curcubee în amprente

dar tu n-ai știut

 

mi-am trecut hieratic

mâna prin iarbă

fără să-mi pese că

m-aș fi putut răni

în amintirile ciuntite.

_____________

PANDESC LUMINA UNUI SARUT

Umbre se adâncesc peste umbre

nimeni peste nimeni

până când

pleoapele se agață

de marginea unui zâmbet

pândind lumina unui sărut

––––––––

eu

nu mi-am pierdut

starea de grație

––––––––

mă furișez ca o semilună

și te strig prin ostroavele cerești

––––––––

îmi trec palma

peste creștetul nopții

simt frigul aglomerat

între punctele de suspensie

––––––––

dezleg inima din trup

și ea aleargă bezmetică

spre întâmpinarea ta.

____________

UNEORI REALITATEA MĂ SPERIE

În dimineața aceasta

m-am trezit mai frumoasă

albul din oase

lucește sideral

––––––––

oglinda mă sperie

și evit contactul

cu realitatea

––––––––

mă retrag în mine

cu mișcări de felină

––––––––

respirația se precipită

precum o lebădă

care aleargă

pe suprafața apei

înainte de a-și lua zborul.

CARMEN TANIA GRIGORE

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Octombrie 2017
    L M M M V S D
    « Noi    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou