~Daniela Voiculescu: „Warm, touching warm“

când începe decembrie, timpul seamănă cu o mirare de dor în ochii Sfântului Nicolae… devenim copii, ne dorim dulcele mângâierii, căldura primilor fulgi de nea, zâmbetul luminos al străzilor care strigă a bucurie de stea! e un timp ritmat, sufletul poartă cămaşă roşie de cântec… parcă ai fi la concert! tu şi Neil Diamond… şi Sweet Caroline! tiptil spre atingeri magice, spre vise care cred în iubirea adevărată – ea nu aşteaptă niciodată, dar absolut niciodată, nimic în schimb… ea este fericită că se poate manifesta, că se poate dărui! de fapt, decembrie a fost creat pentru a ne aduce aminte de simplitatea din noi… măcar acum să fim reali, să vedem frumuseţea vieţii, să credem în sensul cuvintelor, mărindu-L pe Dumnezeu… măcar acum decembrie să fie un „ieri cu vedere spre azi”! e vremea să ne recunoaştem inimile.

_________________

PAPOOSE

inima noastră poate că nu doreşte

prea mult –

poate că are coajă subţire,

de măr verde,

poate că are gust de viaţă

schimbată pe seminţe de pomelo!

************

inima noastră poate că ne zâmbeşte,

dar noi ne pierdem prea mult –

poate că are speranţe şi vise,

de avocado,

poate că are timp de viaţă

schimbată pe seminţe de rodie!

ar trebui să ne întinerim privirile,

ar trebui să ne prelungim ramurile

gândului plecat spre simplitate…

ar trebui să fim îmbrăţişare

de trunchiuri de copaci, de inimi

cu sevă de pământ, fără vină…

************

poate că ar trebui să rotim

cercuri de ceasuri, să ne bucurăm

în cercul vieţii…

fără să tremurăm, fără să trişăm –

aşa de uşor putem să răsfirăm iarba,

să ascultăm cântecul inimii…

sau nobila rugăciune a copilului indian.

17 ianuarie 2007, 19:25

_________________

ARUSHA

relaxare de leopard,

mirare de cimpanzeu,

gândire sub coamă de leu…

************

în Tanzania, zebrele se colorează

cu alb de Kilimanjaro,

cu negru strălucitor…

************

fiecare animal are un mister

şi din pene de struţ… un evantai!

fiecare… îl citeşte pe Hemingway!

************

în Tanzania, viaţa se eliberează

de curgerea timpului –

este un tablou cu figurine tinga-tinga!

************

cine cumpără acest tablou…

poate să găsească copilul din el

şi drumul spre începutul lumii…

19 ianuarie 2007, 19:37

________________

NIRVANA

când eşti copil…

crezi în victorie –

ţi-alegi cel mai bun scenariu

şi fredonezi, cu aer important.

************

când rămâi copil…

crezi în happy-ending –

ţi-atingi sufletul şi te aşezi,

ca un porumbel alb, pe pervaz…

20 ianuarie 2007, 23:59

______________

NSOROMMA

nouă cercuri s-au rostogolit,

nouă luni s-au rotunjit…

şi l-au ales pe 9 ianuarie, 1994.

************

am aşteptat un zâmbet mic,

dar ochii lui m-au certat –

era un copil supărat, înţelept.

************

şi-acum… jocul lui se află

în sfoara care-i atârnă lui nouă,

şi trage de ea… să-i prindă cercul!

************

în fiecare zi, privirea lui se înnoieşte,

îmi trezeşte cerneala roşie, a vieţii…

este o nouă ispitire, spre nemurire…

21 ianuarie 2007, 17:06

_______________

CLĂDIREA VIEŢII

azi nu mai sunt femeie,

sunt un copil care se joacă,

pune cărămidă peste cărămidă.

construieşte casa sufletului alb.

************

mi-am lăsat tot farmecul

într-o cutie cu jucării vechi

şi caut zâmbetul…

mi-e atât de dor de lumea mea!

************

şi Dumnezeu mă mângâie pe creştet,

şi îngerii îşi foşnesc aripile,

îşi unesc palmele…

rugăciunea lor mă luminează.

2 februarie 2007, 22:03

_______________

COLINA MARELUI ŞARPE

printre amintirile mele…

tu ai fost chipul timpului –

ai filozofat despre trecere…

şi m-ai făcut să uit de iubire.

dar cine poate uita iubirea,

când primăvara îi înverzeşte

sufletul?

************

acum… primăvara e altfel,

dar cine poate uita speranţa,

când zâmbetul de copil

îi înverzeşte sufletul?

şi vreau să alerg…

şi vreau să mă joc…

şi jocul ăsta nu se trece!

3 februarie 2007, 08:51

________________

I SEE THE TRUTH

prin fiecare zâmbet de copil,

şters,

cerul îşi strânge cercul

într-un anotimp ploios…

şi singura întrebare, care rămâne,

are mască din aripi de libelulă,

un zbor prea iute pentru suflet!

şi-atunci mi-aduc aminte

de copilărie…

de visul rupt, de genuchiul căzut.

am mers prea puţin!

am zâmbit prea puţin!

şi-acum…

lumea mea îşi strânge cercul

într-un ochi de copil.

pentru fericirea lui…

vorbesc cu Dumnezeu –

şi fiecare frunză, care pleacă,

se întoarce cu gândul sufletului,

se colorează cu verde sfânt…

şi scrie primăvara, copilăria…

anotimpul care arată lumii, simplu,

cum se trăieşte viaţa…

20-21 februarie 2007, 07:00

_______________

HAKU-SHISAU

albul este un copil

cu ochi înţelepţi, multicolori.

filozofia albului

începe din adâncul sufletului,

caută neîncetat

zâmbetul pierdut…

albul este atât de simplu,

dar lumea îi întoarce spatele,

nu mai crede în alb…

27 februarie 2007, 11:11

________________

DE N. GRIGORESCU

este atât de uşor…

să apropiem palmele,

să înclinăm capul,

să ne rugăm…

este atât de uşor…

să fim copii,

să fim calzi,

să ne iubim…

este atât de uşor

un înger,

este atât de uşor

un suflet…

care îşi deschide inima!

zborul îngerului începe

cu o simfonie de slavă

lui Dumnezeu…

şi doar copiii o scriu!!!

11 martie 2007, 20:36

_______________

SHAMROCK

nu trebuie să fii irlandez,

ca să fii verde,

shamrock

trebuie să fii doar copil,

cu ochii verzi,

de trifoi…

şi lumea să o aduni

după ghidul

lui Hristos…

trebuie să fii doar copil,

cu o seninătate

îngerească…

nu trebuie să fii irlandez,

ca să fii verde,

shamrock

30 martie 2007, 09:00

______________

FANTASIA

unde te duci, copile?

cheamă-mă!

prin grădini cu lalele,

prin minuni simple…

lăsate de Dumnezeu!

am lacrimi, şirag,

de dor de lume albă,

vise de perle,

ascunse în mări

cu suflet grecesc…

cheamă-mă, copile!

fără tine…

nu am unde să mă duc!

nu-l pot găsi pe Dumnezeu!

1 aprilie 2007, 21:27

________________

RECVIEM PENTRU COPILĂRIE

în ziua când chipul morţii

este doar un tablou,

care ia cu el un trup…

îţi dai seama că timpul

se măsoară în cer…

că, de fapt, lumea este

un puzzle cu chip de copil,

tras spre masca iluziei

de a fi ceva mult mai complicat.

şi-atunci, când recunoşti

că sufletul are bagheta magică,

nu trebuie decât să cauţi

formula veşnicei copilării…

2 aprilie 2007, 19:50

_________________

LUMINA ÎNGERILOR

de ce să alegem copilăria?

pentru că el, copilul,

are ochii pe care Dumnezeu

i-a ales să semene

cu lumina îngerilor…

curcubeul ne aduce aminte

de copilărie, de bucurie…

este timpul fără timp!

nu am să vorbesc doar,

am să-mi deschid aripile

şi am să zbor…

am să caut curcubeul

şi am să râd, cu tot sufletul!

asta e copilăria…

timpul fără timp! infinit!

9 aprilie 2007, 21:40

DANIELA VOICULESCU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • Octombrie 2017
    L M M M V S D
    « Noi    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou