~Pavel Panduru: „România tainică“ este îndoliată

Profesorul dr. Artur Silvestri a fost românul din centrul Europei prins în războiul pentru identitatea neamului românesc, continuator al paşoptiştilor, al făuritorilor României Mari şi al marilor duhovnici. A trăit în propria lui lume. Savant enciclopedist, misionar de idei, Om al faptei, a fost un agent al proniei cereşti pentru a răspândi Cuvântul Divin printre oameni în lume. Prin acţiuni de mecenat a contribuit la dezvoltarea şcolii şi bisericii româneşti, fiind un izvor de energie şi lumină. Ieşit din înţelepciunea populară, a fost un exponent al sufletului şi cugetului românesc, coloana de lumină a civilizaţiei şi credinţei neamului nostru. Alături de alţi „Oameni Mari“ şi-a pus viaţa în slujba „Sfintei Tradiţii“, a culturii româneşti, dându-i nemurire. Întreaga activitatea a Domniei Sale a fost şi va fi pentru toţi cei ce simt româneşte o lecţie de istorie şi de viaţă.

Spaţiul mioritic al lui Blaga a fost cuprins de durere şi întristare la vestea morţii Maestrului Artur Silvestri, bunul nostru prieten, mentor şi povăţuitor şi în Banatul de Munte plânge dealul, plânge valea şi oamenii adevăraţi îşi strigă durerea, iar „România tainică“este îndoliată.

Fie ca lumina revărsată prin operă, faptele şi activitatea culturală, în timpul scurtei vieţi, să fie călăuzitoare spre marea trecere către Dumnezeu, alături de prietenii săi – Marii mitropoliţi ai neamului românesc: Antonie Plămădeală şi Nestor Vornicescu.

Veşnică să-i fie pomenirea şi amintirea din neam în neam!

PAVEL PANDURU