~Adrian Erbiceanu: Miruna Tarcău, „Războiul Titanilor“

Miruna Tarcău, Războiul Titanilor, vol 1, Alegerea lui Selenae

(Text prescurtat)*

Poetul poeţilor, Homer, ne-a lăsat moştenire două opere de artă cu care a   traversat istoria, legându-ne pentru totdeauna de începuturile ei. Achilles şi Hector, Menelaous şi Paris sunt nume pe care le învăţăm de mici şi pe care le păstrăm în noi sperând că odată şi odată vom putea să ne ridicăm la înălţimea isteţimii şi curajului lor. Helena, « cea mai frumoasă dintre muritoare », soţia lui Menelaus, căzută victimă propriei sale frumuseţi, este răpită de Paris, fiul regelui Priam. Răpirea Helenei a constituit motivul unui război de zece ani şi a pus Troia  pe harta istoriei lumii. File de epopee, file de mitologie.  Cu distrugerea Troiei s-a închis un capitol şi s-au deschis altele…

Cu Alegerea lui Selenae, îmbrăţişând fabulosul, Miruna Tarcău, autoarea romanului poliţist Insula Diavolului, revine în forţă, la numai un an, pe scena literaturii de limbă franceză din Canada.

Ca prim volum din saga fantastică Războiul Titanilor, volum publicat în noiembrie 2007 la cunoscuta editură Christian Feuillette din Montréal, Alegerea lui Selenae ne transportă cu nonşalanţă, pe aripile alegoriei, spre acele timpuri îndepărtate pe care nici mintea nu mai poate parcă să le priceapă.

Selenae, fosta regină a amazoanelor – la douăzeci de ani după terminarea celui mai disputat război din antichitatea greacă, cel pentru cucerirea cetăţii Troia – se profilează, în pofida a tot ceea ce pare să fie, ca exponentul nedorit al unei păci insuportabile şi prea mult prelungite.

Autoarea, făcând abstracţie de acţiunea desfăşurată pe tărâmuri istorice, ne introduce într-o lume fantastică în care eroismul şi curajul devin valori esenţiale în timp ce raţiunea, forţa menită să conducă, pare că s-a pierdut în apele noroioase ale Styxului.

Intriga, narată din punctul de vedere al personajului principal, implică cititorul, obligândul să se simtă ca făcând parte din întreaga desfăşurare a evenimentelor. Selenae nu e, şi nici nu vedem cum ar putea fi !, un personaj pozitiv. Egoistă, nemiloasă, preocupată numai de rezolvarea, cu ajutorul armelor, a propriei odissee, ea se conturează ca o forţă ce pare că vrea să debalanseze tot ceea ce ar trebui să se înţeleagă prin cuvântul umanitate.

În contrast, parcă reflectată dintr-o oglindă magică, sora ei geamănă, Eaneles (numele, însuşi, fiind o inversiune!), salvează de la defăimare specia umană, implicându-se trup şi suflet, atunci când situaţia o cere, neezitând să se ridice împotriva propriului ei tată în războiul ce ameninţa supravieţuirea dimensiunilor. Pe aceeaşi linie, sacrificiile dezinteresate pe care le face pentru

a-şi regăsi sora, sunt cu atât mai mult de apreciat cu cât Selenae nu dă dovadă de nici cea mai simplă afecţiune pentru ea.

Rolul lui Eaneles în acest prim volum este secundar, dar, chiar dacă nu i s-a rezervat acel grad de egalitate, de contrapunere, la care ne-am fi aşteptat, ea trebuie să fie văzută ca fiind speranţa de care umanitatea are atâta nevoie, ca o inspiraţie pentru reevaluarea şi reactivarea visurilor şi idealurilor tinereţii.

Privind din această perspectivă nu ne mai este greu să înţelegem  – chiar dacă o considerăm egoistă – atitudinea lui Selenae, atunci când sora sa o anunţă că este gata să-şi pună viaţa în pericol şi să traverseze dimensiunile pentru a se opune celui mai redutabil invadator, tatălui lor, Hel.

……………………………………………………………………………………………………

Selenae, războinică, gata să se asocieze ideii prezentate de sora ei, se vede confruntată pe neaşteptate, cu o situaţie necunoscută şi contradictorie : împotriva cărei tabere trebuie să lupte? Pentru a lua această decizie care constituie, de fapt, firul călăuzitor de-a lungul desfăşurării întregii acţiuni a primului volum, ea se angajează în traversarea spaţiului. În ciuda avertismentelor surorii sale Eaneles, a Titanilor şi a reprezentanţilor diferitelor popoare din Dimensiunea a patra, ea persista în ideea de a-l întâlni pe Hel înainte de a se hotărî de partea cui va fi.

Egoismul ei prevalează. Deşi pare să dea dreptate tuturor celorlalţi, acceptând caracterizarea făcută la adresa lui Hel şi la ce s-ar putea aştepta din partea lui, ea vrea să afle răspunsul la o întrebare care o chinuie de peste douăzeci de ani : de ce a încercat Hel s-o omoare în timpul asediului cetăţii Troia? Este ezitarea ei sinceră sau este un simplu pretext ?

Dacă titlul cărţii nu se referă neapărat la rezolvarea aceastei incertitudini, partea a doua complică situaţia: străpunsă de sabia lui Hel, eroina supravieţuieşte. Este ea nemuritoare?

Voiajul în Dimensiunea a patra devine asfel, o încercare de a dezlega şarada sufletelor celor care se îndreaptau către o dimensiune superioară, cu atât mai mult cu cât sosirea lui Hel dezechilibrase spaţiul.

……………………………………………………………………………………..

Ajunsă în timpul peregrinărilor ei in Grecia, Selenae doreşte să afle răspuns la întrebările care o bântuie. Pentru aceasta ea trebui să coboare în împărăţia lui Hades. Pactul pe care i-l propune zeul poartă o pecete teribilă: în schimbul aflării răspunsului, ea trebuie să ia viaţa unei persoane aleasă de Hades.

Va fi ea capabilă să comită un asemenea sacrificiu pentru a şti doar dacă e sau nu nemuritoare ? Şi, în cazul în care va accepta înţelegerea şi i se va dezvălui numele victimei, va avea ea forţa să meargă până la capăt chiar dacă e vorba de o persoană dragă ?

Aşa ni se dezvăluie personajul principal în acest prim volum. Va evolua Selenae ? Îşi va regăsi ea echilibrul ? Cine ştie ?!

…………………………………………………………………………………..

Douăzeci de ani i-au trebuit celebrului erou grec Odysseus, după căderea Troiei, să rătăcească pe mările lumii, pentru a putea să-şi regăsească familia. Şi când toate păreau că s-au liniştit, cu Alegerea lui Selene, fantezia creatoare a Mirunei Tarcău ne poartă, inexorabil, mai departe.

ADRIAN ERBICEANU

* Textul integral poate fi citit în revista CETATEA CULTURALĂ, Cluj-Napoca, nr.3, 2008 , http://cetateaculturala.wordpress.com/2008/03/02/