Emil Satco – REVISTE DIN NORD : Revista Romana , Orasul , Octombrie de Bucovina

o rubrica de EMIL SATCO

Revista Romana . anul XII, nr. 2, iunie 2006. Editor: ASTRA – Despărţământul Mihail Kogălniceanu – Iaşi. Revista română, editată de filiala din Iaşi a celebrei societăţi culturale ASTRA din Sibiu, îl are ca redactor şef pe bucovineanul Liviu Papuc (Director: Areta Moşu), iar în redacţia sa întâlnim nume de prestigiu ale vieţii cultural-ştiinţifice româneşti. În acest număr două materiale, unul semnat de Nicolae Turtureanu, iar celălalt de Mircea-Cristian Ghenghea ţin loc de Editorial. Dacă primul (… Aceeaşi piesă), este o sinteză a scenei politice româneşti postdecembriste, cel de al doilea abordează situaţia actuală a Asociaţiunii, rolul său în contextul integrării în UE şi al globalizării, situaţie care impune „misiunea promovării şi menţinerii unor valori şi aspecte de esenţă naţională, atât în cadrul statului român, cât şi în rândul comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.” Autorul consideră că este necesară „modificarea tipului de discurs promovat de Asociaţiune, precum şi a tonului aferent”. Cei care nu-l cunosc (şi nu prea vedem de unde), pe actorul Bogdan Stanoevici, care face o frumoasă carieră la Paris, îl pot „descifra” din interviul lui Radu Negrescu-Suţu. Impresionantă mărturia lui B.S. despre un alt actor român autoexilat: Dumitru Furdui. La rubrica „Inedit”, o pagină din teza de doctorat a poetului Aurel Dumitraşcu (Imagine şi discurs poetic la poeţi din deceniul 7, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Vasile Vlad), ne oferă ocazia de a-l privi pe Virgil Mazilescu cu ochii de critic ai poetului dispărut. Nu este uitat, şi bine se procedează, Eminescu, pe care Maria_Daniela Pănăzan îl prezintă în postura de „poet al iubirii creştine”. Constantin Mălinaş, în art. „Sadoveanu, Creangă şi Bihorul” abordează, după propria-i expresie, „un pasaj de geografie literară, care are legătură cu biografia lui Mihail Sadoveanu şi drumul operei lui Creangă în conştiinţa românilor”. Prezintă o serie de cărţi apărute la diverse edituri, Iulian Pruteanu-Isăceanu (De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes, editori: Alexandru-Florin Platon şi Laurenţiu Rădvan), Ion Popescu-Sireteanu, (Valerian Procopciuc: Suceviţa – sat al Obcinilor Bucovinei, gropniţă a Movileştilor), Ioan Ţicalo (Teofil Lianu: Hai, pană , cu mine-ndărăt), Mircea-Cristian Ghenghea (Cartea „Revistei române“), N. Turtureanu (Mircea Gheorghe: Partida de canastă), Gh. Moldoveanu (Arcadie Opaiţ: Salonul de reanimare), Lucian-Valeriu Lefter (Petru Ujeuca: Caragaci – sat românesc din Bugeac). Între timp ne-a sosit şi nr. 3 al acestei frumoase publicaţii, foarte bogat în informaţii din varii domenii. Un interviu cu academicianul Demir Dragnev, istoric, despre campania revanşardă, de mistificare şi falsificare a istoriei; evocarea unor figuri mai deosebite (istoricul de artă Claudiu Paradais, cercetătorul N. Moscaliuc, omul de litere Ştefan Cuciureanu, Aron Pumnul, Radu Cioculescu, Ion Vidu şi Gavril Musicescu, pictorul Mihai Coţovanu, plasticiana Olga Arminii, Petre Carp); românii din afara graniţelor şi problemele lor actuale; prezentări de cărţi; proză şi versuri ş.a. Revista română este o publicaţie deosebit de interesantă, cu colaboratori de valoare, aşa că o recomandăm tuturor celor care vor să afle cât mai multe despre trecut, dar mai ales, despre prezent.

Oraşul. Revistă de cultură urbană, nr. 3, august 2006 (an I). Prin bunăvoinţa poetului Marcel Mureşeanu am intrat în posesia acestui exemplar din publicaţia Fundaţiei Culturale „Carpatica” din Cluj-Napoca. O semnalăm cititorilor noştri, cu atât mai mult cu cât exbucovineanul nostru Marcel Mureşeanu este redactor şef adjunct (director: Mircea Popa; redactor şef: Constantin Zărnescu; secretar de redacţie: Florin Constantin Verdeş; director marketing: Constantin Oroş). Reţinem câteva materiale publicate în cele 63 de pagini ale revistei. În editorialul „Câteva priorităţi”, Mircea Popa face „inventarul” problemelor stringente cu care se confruntă oraşul Cluj-Napoca. Multe din ele se potrivesc şi oraşului Suceava: asfaltarea şi modernizarea străzilor, aşezarea de plăci cu inscripţii pe zidurile caselor în care au locuit oameni de seamă, un campus universitar, problema câinilor vagabonzi ş.a. Personalitatea scriitorului Victor Papilian (eminent anatomopatolog ) este evocată, la împlinirea a 50 de ani de la moartea sa, de acelaşi Mircea Popa. Despre un alt mare dispărut, Raoul Şorban şi despre „poetul moţilor”, Petre Bucşa, scrie Constantin Mustaţă. Semnează pagini de literatură, memorialistică ş.a., Ioana Alexandra Lăţescu, Constantin Zărnescu, Irina Petraş, Petru Poantă, Marcel Mureşeanu ş.a. Nu lipsesc prezentările de cărţi şi autori (Constantin Râpă, Emilian Marcu). Constantin Cubleşan evocă întâlnirile domniei sale cu soţia poetului Octavian Goga, într-un foarte interesant articol „Brâncuşi şi Goga, la Ciucea”, din care aflăm cum s-a pierdut un mare prilej de a mai avea în ţară un loc în care arta lui C. Brâncuşi ar fi strălucit pentru veşnicie: mormântul lui Octavian Goga. De la poezie, la eseu şi maxime, de la prezentări de figuri celebre, la muzee, de la economie, la politică, paginile revistei oferă, aproape fiecărui cititor, ceva ce-i poate capta interesul.

Octombrie de Bucovina. Supliment al revistei „Lumea carpatică”, dedicat manifestărilor desfăşurate sub genericul „Octombrie de Bucovina”. Editor: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava. Revista, cu profil literar, cuprinde epigrame ale unor autori de ieri, (Vasile I. Posteucă, Dragoş Vitencu, Eusebie Hotinceanu, Cincinat Pavelescu, George Voevidca) şi de azi (Ştefan Stroe, Ion Drăguşanul, Elis Râpeanu, Paul Dumitrescu, ca să nu cităm decât pe câţiva), unele foarte, foarte acidulate; cugetări semnate de Mihai Eminescu şi Constantin Horbovanu; pagini de literatură semnate de scriitori bucovineni: T. Robeanu, George Sidorovici, Constantin Berariu, Constantin Morariu, Vasile Gherasim, Gavril Rotică, Mihai Teliman, Liviu Marian, Traian Chelariu, Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Mircea Streinul, George Drumur, Traian Brăileanu, Ion Roşca, Ion Grămadă şi Ciprian Porumbescu. Toate, bine alese, reprezentative. Editorialul, aflat la mijlocul revistei (!)este semnat de Ion Drăguşanul, care „motivează”, în stilu-i binecunoscut, geneza acestui număr, pe care-l considerăm o reuşită. Sunt prezentaţi aici şi cei unsprezece poeţi olandezi care trebuiau să vină la Octombrie de Bucovina, dar n-au venit decât doi. Versurile lor se regăsesc în antologia Poeţi olandezi contemporani, ediţie bilingvă, îngrijită de Carmen Veronica Steiciuc şi Jeannette Carp, ultima fiind şi autoarea traducerilor în limba română. Colaborarea cu Mihai Pânzaru-PIM, Radu Bercea, Carmen Veronica Steiciuc, Alexandru Pînzar, Jannete Carp, Ambrozie Ovidiu Bortă (BOA), Constantin Horbovanu şi Radu Stroe, a asigurat „culoarea de toamnă” a revistei