~Cristina Nemeş: „Dor de Dumnezeu“

DOR  DE  DUMNEZEU
Îngăduit-ai Doamne,Tu cel preaslăvit

Ca inima să-mi ardă  de dor negrăit?

Tu,cel dorit atâta de îngerii cei sfinti,

De Maica Preacurată,de sfintii cei slăviti?!
*************

Ploaie de lumină în suflet mi-ai cernit,

Râuri si izvoare,de iubire,Tu mi-ai dăruit.

Lacrimi nesfârsite,de dor,în ochii mei ai pus,

Iar gândul,în zări nestiute mi l-ai dus.

Iar ochii mei de taină  în lumină zăresc

În slavă negrăită,pe Domnul meu ceresc,

Înconjurat de cete de îngeri luminosi,

De ucenici iubiti,de sfinti si cuviosi.
_______________

CUM POT OARE DOAMNE?….
Cum pot oare Doamne,cu drag să te slăvesc

Pentru toate câte din mâna Ta primesc?

Cum as putea iubirea din inimă să-Ti dau

Când si aceasta Doamne,din mâna Ta o iau?!
*************

Ce daruri pot eu Doamne,Tie să-Ti aduc

Când e calea-ngustă pe unde vreau s-apuc?

Cum as putea Iisuse,în fata Ta s-ajung

Când multele ispite în suflet mă străpung?
*************

Cum pot oare Doamne,privirea să-mi îndrept

Spre Mirele meu drag,pe care mult L-astept?

Si cum să pot gândirea să mi-o înalt în sus

Când pentru Tine Doamne,nimic nu am adus?….
______________

DARUL LUI DUMNEZEU
Ape tulburi pătruns-au în sufletul meu

Si gânduri desarte pe inimă-mi apasă greu.

Si-n neputinta mea pe Domnul L-am strigat,

La poarta casei Sale,umil azi  eu bat:

-”O,gresit-am Tie Doamne,mai mult decât toti,

Iertare de păcate,dăruie-mi căci poti!

Iubirea-Ti de Părinte,asupră-mi o coboară,

Cu scutul Tău cel tare,Părinte mă-nconjoară.
*************

Lacrimi amare picură  din suflet mereu

În inima mea rece,făr de Dumnezeu.

Trup si suflet,cu totul mi-e rânit,

O, izvor al vietii,la Tine-am îndrăznit.

Sărac sunt Doamne fără  iubirea Ta,

Flămând si-nsetat-s fără căldura Ta.

Nu mă lăsa Doamne,scapă-mă  din negura grea,

Vino,Doamne,vino în inima mea!

Străin sunt Stăpâne fără  lumina Ta,

Pribeag si stingher-s în inima mea.

Nu mă lăsa Stăpâne,scapă-mă  din negura grea,

Vino,Stăpâne,vino în inima mea!

Neputincios si rănit sunt Sfinte fără mireasma Ta,

Slab si bolnav-s în toată viata mea.

Nu mă lăsa Sfinte,scapă-mă  din negura grea,

Vino,Sfinte,vino în inima mea!
*************

Cercetării Tale,Părinte mă-nvredniceste,

Săgetile nesfârsite din suflet le opreste.

Ridică-mă din această  noapte grea,

Înaltă-mă spre Tine,Părinte cum vei vrea.

CRISTINA NEMEŞ

Lasă un comentariu

  • REFERINŢE / click pentru tema preferată

  • Serie noua, an VI, nr. 9 / 2011 o sumar

  • RSS Revista literara TANARUL SCRIITOR

    • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
  • mai 2024
    L M M J V S D
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • ARHIVA/NUMERE ANTERIOARE

  • Panou