~Graţian Cormos: Jurnalism cultural vs. nihilism occidental“

Orice posibilă  discuţie despre jurnalismul cultural astăzi pleacă inevitabil de la rolul acestuia în peisajul construcţiei/deconstrucţiei imaginarului colectiv. Cu alte cuvinte jurnalismul cultural, indiferent de modul său de expunere (presa tiparită, audio-vizual sau noile media) trebuie văzut ca un puternic factor care influenţează percepţia şi acţiunile noastre cotidiene. Pentru că, a face jurnalism cultural, nu înseamnă numai a vorbi despre cultură, ci şi a te interoga în permanenţă, asemeni maeştrilor greci, asupra sensului şi semnificaţiei pe care îl poate avea un veritabil act cultural. Aşadar, un „jurnalism cultural” autentic, ar trebui să fie mai mult „jurnalism”, decât „cultural”.

Recenta dezbatere privind jurnalismul cultural organizată la Madrid, în Espacio Niram cu ocazia celei de-a patra ediţii a Cafenelei Literare, a fost pentru participanţii veniţi din România, Spania, Portugalia şi Italia, un astfel de moment de reflecţie asupra destinului unui concept în derivă.

Reîntorcându-se la originile criticii autentice ale culturii de masă, aşa cum a fost ea anticipată de Nietzsche, iar apoi repusă în discuţie de nenumărate ori, de către Adorno, Heidegger şi toţi filosofii lucizi ai postmodernităţii, scriitorul Martin Cid a atins două dintre problemele cele mai ardente ale momentului: mercantilizarea culturii şi nihilismul valorilor, aspecte ce sunt conţinute în însăşi devenirea Occidentului laic.

Discuţiile moderate de Fabianni Belemuski, directorul revistei Niram Art, s-au purtat în jurul ideii de spectacularizare a societăţii noastre, ce atinge în prezent ultimele sale limite: acapararea manifestărilor culturale, care tind să îşi piardă tot mai mult din consistenţă, căzând într-o atmosferă de festival, de show, când ele ar trebui să încerce exact contrariul: o punere în discuţie a procesului prin care cultura autentică a fost substituită de o apetenţă către circ.

Cu acest prilej a fost abordată de către ceilalţi participanţi (Isabel del Rio, Horia Barna, Simion Doru Cristea, Maria Joao Coutinho, Romică Barb, Miriam Caracchini)  şi scăderea interesului tinerilor pentru manifestări culturale în care nu se regăsesc. Aceştia preferă concertele de muzică underground, expoziţiile de artă contemporană, vizionările de filme, petrecerile tematice, dezbaterile actuale, unor manifestări plictisitoare, irelevante. La timpuri noi, modalităţi noi! Aceasta poate fi sloganul-concluzie al dezbaterii găzduite de Espacio Niram.

Graţian CORMOŞ

Madrid, iunie 2009

––––––––-

Graţian CORMOŞ, (n. 1980), doctorand în Ştiinte Filologice al Universităţii din Oradea. Asistent al Catedrei de Jurnalism din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj (2005-2008). Redactor la diverse publicaţii, membru al Asociaţiei Profesioniştilor din Presă – Cluj. Autor a peste 800 de recenzii, interviuri, reportaje, studii, prefeţe şi şase cărţi.