~Gabriela Marieta-Secu: „De ce maş face vis?“

DE CE M-AŞ  FACE VIS ?

Am înţeles,

Prin Univers

Sunt umbra

Răsăritului pierdut

Într-un apus

De început …

De ce mi-aş face

Vise de aripă ?

De ce m-aş face

A frunzelor risipă

Când vara mea

De secetă fierbinte

De-un curcubeu rotat

Nu-şi mai aduce aminte ?

De ce să bat cu gândul

În orişicare poartă,

Când iată,

Câinii timpului

Mă  latră

De parcă

Lumea în lanţuri ferecată

Ar fi zidită

Într-o cruce de piatră?

Mai bine,

Rămân

O lacrimă în izvor

În depărtarea toamnei care

Îngemăna-va iar văzduh şi zbor

Cu-o margine de răzvrătită

Mare …

Iar mint

Că-mi vine bine

Disperarea,

Singurătăţii geamănă în val,

Dar toată lumea asta

Fără  tine

Oricât de plină

Mie îmi e coşmar …

GALOP …

Fii fără grijă,

Lasă-i să spună

Prin lume ce vor …

Câinii când latră

Caii nu mor …

Eu voi rămâne

Timp în galop

Într-o risipă

De scrum şi foc …

Poate-i cuminte

Al meu noroc

Printre cuvinte

Găsindu-şi loc,

Chiar dacă mut

Glasul tăcerii

În ochi ascunde

Înţelepciunea

“Marelui Orb ” …

DRUM BUN …

Vezi, ţi-am promis

Să  revin

Puţin.

Cunosc

Nepăsarea

Ce m-a tot aşteptat …

Tu te-ai găsit în cuvintele mele

Scrise de mine

Special pentru tine…

Şi-ai înţeles

Că  nu orice vers

Ţi se cuvine…

E bine!

Nu-ţi fie teamă,

N-am venit să rămân,

Am venit doar să-ţi spun

Şi ţie şi mie

A viaţă :

Drum bun !

GABRIELA MARIETA SECU