Valentina Bisog: „Ruga unui poet“

RUGA UNUI POET

Nu-mi lua „Cuvântul”

doamne…

şi nu ucide-n mine „noaptea”

în care

ca un nebun te caut…

şi caut

– adevărul –

pe chipul tău de gheaţă

oglindind

ca un balans- sfârşitul –

deasupra hăului…ce-adulmecă tăcerea.

O, iartă-mi îndrăzneala

de a-mi pune pe frunte

cununa suferinţei

şi-a răscoli nevolnic

– în lumini interzise –

sunete ce se „nasc” muribunde…

…simt spaima Gologotei

pulsând ca o rană în sânge…

călăii aşteaptă un semn…

o, doamne, de slava-ţi sunt nedemn

dar mă plec în genunchi

şi te rog

nu-mi crucifica singura taină

ce mă leagă de tine…

Stăpâne!

tu eşti „Cuvântul meu”-

şi eu

sclavul supus – ce-şi caută gloria

în nopţi „golite de suflet”

iubindu-te…

sfâşiat de  -plânsul lucidităţii –

de plânsul lucidităţii…

_____________

NU PLÂNGE MUZA MEA

Nu plange muza mea –

lumea lor e deşartă şi pustie…

lutul din care sunt zămisliţi,

nu-i petec de cer, nici rază de soare…

Vino lângă sufletul meu.

Taina lui o ştii atât de bine!

să râdem de măştile lor

atât de groteşti…

imagini perfide – în false oglinzi –

şi să-i lăsăm în voie să-şi admire,

chipul efemer şi…

hăul din privire.

Să nu mă părăseşti!

atâtea clipe de zbucium

am trăit alăturea de tine.

Am cucerit împreună

întreg universul –

şi de-atâtea ori, stelele…

le-am adunat în poală…

Le-am dat numele lor –

cei ce azi…ne hulesc…

Tolăniţi în iarba înrourată

le sorbeam strălucirea,

pănă când…

zorii – cu gene leneşe –

candid – ne priveau…

Nu plânge muza mea –

tărâmul nostru-i interzis…

umbrelor rătăcite – ce-şi caută chipul!

pe cărări senine, să ne pierdem urma…

– suflete-nfrăţite –

şi chiar de oboseala simţi-vom

în trup cum arde,

vom alerga mai departe…

spre „Marile Splendori”!

ou să fiu- repaos –

_____________

DIN NOU SA FIU -REPAOS-

De ce m-ai smuls

din Haos

– vitregindu-mă –

de splendoarea „nefăcutului”

şi m-ai redat „vederii”

modelându-mă…

cu mii de ochi

privindu-mă

adulmecându-mă…

gândindu-mă

că aruncat am fost

în lume

să port povara

– născutului fără vină –

cu mii de ochi

rugător…te caut

şi te implor- Stăpâne

ascunde-mă – de mine –

ascunde-mă…

…sunt pradă vrerii tale

îndură-te –

şi redă-mă

liniştii din Haos…

din nou

să fiu – repaos –

repaos…

VALENTINA BISOG